***
A fost luna august. A fost vacanța cu Vlada și Cătălin, încărcată cu de toate - drumuri, vizite, treburi casnice, filme, somn, discuții, grătare, grădini cu roșii și bostănei. Nu am putut desena, doar puțin, foarte. După ce au plecat, au trecut vreo câteva zile de jale, m-am așezat la masă și am desenat trei desene dintr-o răsuflare, unul după altul. Parcă eram flămândă, însetată, parcă un instinct de bază nu a fost demult satisfăcut. Era incoloră lumea fără desen.
Încă nu am terminat-o cu challenge-ul de primăvară. Am rămas în urmă de grup, trebuia de recuperat - litera V, apoi W și X - un pește, încă o maimuțică și o păsărică.
Pentru peștele vampir sau Payara am ales așa o referință, încât în final postarea a speriat Tweeter-ul. Am fost surprinsă de o asemenea reacție, eu însă am fost absorbită de culorile mării, preferatele, cu sclipiri de galben.
În timp ce tweeter-ienii își reveneau din sperietură, eu am mai schițat o maimuțică drăgălașă, cu o blăniță superbă, parcă ieșită chiar acum de la coafor. E perfectă, nu-i așa?
Și în sfârșit, ca o bombonică la desert, păsărica cu numele straniu Xenops, ca denumirea unui televizor sau vreun satelit - o adevărată finețe.
Încă două litere au rămas.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu