The Spring Flower Parade

***

Parada florilor de primăvară

    Este imposibil să treci indiferent pe lângă ele. Eu mă opresc la fiecare floare, diferită de cea de mai înainte, la fiecare copac, cu muguri sau înflorit, unul mai încărcat decât altul. E frumos, însorit, în sfârșit, multă lumină. 

POSTCARD ART EXHIBIT - Art for a Cause; Hague, Netherlands, 2026

***

Mesagerul speranței

    Sunt onorată să particip și de data aceasta la Expoziția POSTCARD ART, ce are loc în Hague, Țările de Jos. Ca în multe momente importante din viața noastră, atunci când ne aflăm în situații și trăiri delicate, avem nevoie de o picătură de căldură, sau ceva mai mult, cât este cu putință. Și apoi e mai ușor. Astfel că m-am gândit la acest mesager mic care ne aduce în gândurile și inimile noastre speranța, ce ne încălzește și ne face mai puternici.

Five daffodils and a tulip

             ***

Cinci narcise și-o lalea

Cinci narcise și-o lalea

Mai stăteau la o cafea.

Cum sorbeau așa prelung,

Un motan cu cap bolund,

Se trânti ca un nătâng

Peste ele.

Au strigat: - Revoltător,

Cum se poate așa ceva?

Într-o lume minunată

Să existe dintr-aceștia?

Dacă calcă peste alții, 

Nici nu-i pasă!

Stând așa încovoiate,

Sprijinindu-l pe lungan,

Din căpșorul de lalea

O idee stă să iasă.

Poate bună sau nu prea,

Încercarea vină n-are.

Dragele mele, floricele,

Haideți să ne legănăm

Și un cântec să cântăm

Și vedea-vom ce va face 

Nepoftitul tăntălău.

S-au cuprins fetițele,

Întinzând frunzițele,

Într-un dans ușor și lin

Risipind tristețea lor

Într-o pulbere gălbuie,

Ca o ploaie amăruie.

Blândul soare-n primăvară

Încălzea de zor pământul,

Ce scotea la rândul lui 

O mireasmă alintătoare,

De-ți era cu neputință,

Trebuia să te supui.

Învelit în somnul dulce,

"Înger mic nevinovat",

S-a trezit pudrat pe nas,

Alintat pe la urechi, 

Înfoiat pe la musteți

Și de-atâta frumuseți, 

Un strănut l-a apucat.

"Pleacă, pleacă de aici,

Dacă somnul ți-a priit

Pe spinarea altora mai mici!"

Bucuroase, florile-au strigat,

În urma motanului vărgat,

Zmuls din povestea lui,

Scuturând din cap.

This year's daffodils

***

Narcisele acestui an

    Anul trecut am pus patru cepe de narcise - au răsărit cinci fire anul acesta. Presupun că e ceva normal. Frunzele au crescut repede, dar mugurii încă nu se vedeau și am crezut că nu vor înflori, până într-o dimineață, când am observat că voi avea flori de narcise și anul acesta, toate cinci cepe. În schimb, dintre patru bulbi de lalele, va înflori doar una. Ăsta e primul raport referitor la cele două vazoane ale mele.

    Bucuroasă fiind, mi-am zis să încep acest frumos anotimp cu desenatul narciselor, trebuia doar să decid ce culori voi folosi. Prima idee a fost să iau iarăși o nuanță de albastru, ca anii precedenți, care reprezintă pentru mine această prospețime de început de primăvară, amestecată cu verde și puțin galben. Dar noutățile din lume, triste de tot, mi-au purtat gândurile spre nuanțe sumbre.

    Astfel că am obținut niște narcise întristate și acoperite cu praful gros de la niște dărâmături.

The Paris in four shades

***

Parisul în patru nuanțe

    Un sketch rapid din cea mai prestigioasă capitală a lumii. Colindând prin google maps, îmi zic, de ce să nu fac ceva, care agață pe fiecare al doilea cetățean al pământului, Parisul măreț și aproape ideal. Și pe lângă toate am folosit markerele, care au fost lăsate o bună bucată de vreme. Și foarte interesant a fost să descopăr, că desenând o scenă din acest oraș minunat, nu am simțit nevoia să adaug mai multe nuanțe decât aceste patru. Chiar am lăsat să treacă vreo câteva zile, de obicei îmi dau seama ce să mai adaug, de data aceasta, nimic, e bine așa. Mă gândeam la roșu, dar nu corespunde stilului arhitectural, apoi căutam vreun fel de albastru, nici atât nu se lipea. Și mi-am zis că, asta e, nu simt că e nevoie de ceva mai mult, pot să mă opresc.

    Poate pentru că sunt cu gândurile la primăvară, mai repede de ieșit afară, de dus în căutarea unei perechi de pantofi noi, să fie negri, cu botul rotund și lăcuiți, să lucească. Și încă o pereche de ochelari, de formă mică ovală. Parcă mai voiam și altceva, dar am uitat. Să-l cred oare pe acela care zicea cândva, că vreau prea multe. Niciodată!!! am strigat eu în sinea mea.