What's left after reading a book - Ce a rămas după ce am citit cartea

***

DANIEL KEYES

Flowers for Algernon

Orice om merită o atitudine potrivită şi binevoitoare, merită un respect şi o preţuire. În majoritatea cazurilor acest fapt îl căutăm, îl aşteptăm de la cei din jur. Deseori ne înşelăm, interpretăm greşit atitudinea celorlalţi - nu înţelegem, anticipăm, îndreptăţim şi folosim multe alte moduri de relaţionare.

Sunt momente, când mă simt ca Charly Gordon - naivă şi încrezătoare, deschisă şi cu capul plin de iluzii, ca mai apoi să mă trezesc amăgită şi încurcată. Şi, spre deosebire de eroul acestei cărţi, nu pot să zic, că nu am avut minte de ajuns, ca să scap de şuvoiul de autocritică. Se întâmplă să am senzaţia, că nu-mi ajunge putere de judecată, sau capacitate de analiză, apreciere critică a celor din jur şi a propriei persoane. În aceste clipe mă gândesc că nu suntem chiar aşa de departe unul de altul, în calităţile şi capacităţile noastre, linia, ce delimitează persoanele cu careva dizabilităţi şi cei ce ne spunem sănătoşi, este foarte vagă.

Şi Charly credea că va fi mai deştept şi atunci va face una sau alta. Şi eu cred că pot fi mai deşteaptă şi apoi... şi apoi se vor împlini toate visele. Asta e iluzia - nu poţi să aştepţi la nesfârşit, te apuci şi faci cu ceea ce ai; or, poţi  să aştepţi mult şi bine ca careva să te preţuiască, să te înţeleagă, să te ajute, poţi să-ţi schimbi caracterul la nesfârşit, adaptându-te şi aşteptând atitudinea dorită de la ceilalţi.

Fiecare avem câte o potecă şi o parcurgem cum ne duce capul, mai deştept sau mai puţin deştept.

© E.MIR.

"Среди всего прочего меня тревожит то, что, вспоминая свое прошлое, я никогда не могу с уверенностью сказать, происходило ли что-нибудь на самом деле или мне кажется, что происходило именно так, или я вообще все придумал. Я похож на человека, который проспал полжизни, а теперь пытается узнать, кем он был, пока спал."