***
O mică victorie
Am trecut în desenat la etapa mecanică, cizelez tehnica - nu aleg referințe cu o anumită tematică, desenez ce-mi pică, nu mă interesează, dacă va avea desenul încărcătură emoțională, nu mă interesează dacă va prinde ochiul admirator, chiar am ajuns și mă joc cu amestecatul culorilor. Sunt captivată de procesul însuși și mă adâncesc în lumea interioară, asemeni unei meditații.
Și, apropo, nu mi-a mai rămas nici o îndoială, nici urmă în capul meu de prejudecăți, nu mă mai interesează să am motivație serioasă, gen parte materială sau obținerea unui renume, de aceea a dispărut orice pretenție perfecționistă și nu mai am nevoie de un efort pentru ca să mă așez și să încep.
Hell yeah. Thats where its at. Raw shit. Thats beautiful
RăspundețiȘtergere