No inspiration

***

Fără inspirație

Într-una din ultimele zile mă asaltau iar gândurile, să desenez, să nu desenez, e sketching, nu e sketching, e greu, dar nu e prea greu, dacă nu e greu, nu e adevărat, e un joc de copii, fii mai serioasă, un fel de abureală de-a mea, lamentările de-ale mele, dacă să le mai verbalizez, apucă dealurile cei ce se vor aventura să mă asculte.

Dar am să scriu o frază pe care am ales-o din toată cașa din capul meu, ce mi-a plăcut. Deci:

Fiecare desen făcut este ca una din foile unui calendar al vieții, când îl termin parcă aș rupe foaia și aș pune-o în cutia cu amintiri.

Asta îmi place, exact ca frazele ce le scriam în caietele cu amintiri între noi fetele, când eram la școală. Altceva nu mai scriu, că nu-mi iese nimic plauzibil, doar bat apa-n piuă. Apropo, m-am uitat la o postare de la începutul lui iulie anul trecut și am scris practic același lucru - „..chinui hârtia și stiloul, nu iese nici o frază ca lumea...”, - ceva nu  în regulă în iulie cu planetele scrisului...

Mai încolo, poate, se vor aranja mai cu folos...

Spring challenge (6)

***

Ufff! Le-am făcut... Greu, tare greu...

Animalele de la literele N și O - Nutria și Orangutanul - au meritat efortul. Iată ce înseamnă să desenez repede și fără să depun o conștiinciozitate, din aceea căreia îi zic PREAdesenare. Am lucrat mai puțin minuțios și cu mai puțină tragere de inimă. Nu pentru că nu-mi plac animalele, dar pentru că așa mi-e dispoziția, lăsătoare. Dar n-am nici o părere de rău, nici o vinovăție, chiar îmi place rezultatul. Altă dată planetele pe cer vor avea altă aliniere...

Orangutanul l-am desenat după fotografia extraordinară a lui Natalie Manuela, trebuia să menționez. 

Some kind of struggle...

***

Un fel de zbucium...

Mă chinuia dorința desenatului, dar corpul nu se mișca nici în ruptul capului să o îndeplinească. De ce? Pentru că mă gândeam că trebuie să fac animalele de la literele N și O și simțeam o rezistență, simțeam că nu vreau. Și m-a apucat o frică că poate nici nu mai vreau să desenez... Dar nu era asta. Pur și simplu am văzut maci, pe marginea drumului, o fâșie lată și voiam să fac unul, pentru el aveam dorința de a desena, pentru el îmi păstra corpul energia.

Nu pot să fac mult timp ceva ce TREBUIE. Numaidecât am nevoie să-l dizolv cu un VREAU din toată inima.

Extrim 7 at Kalachevaschool

***

Am încheiat Extrimul de la Kalachevaschool din vara aceasta cu Anna Egida. E punctul meu de pornire cu șase ani în urmă și îi sunt fidelă, cu atât mai mult e sursa mea de experiențe noi. Anul ista am încercat creioanele de acuarelă, cu atât mai mult că aveam o cutie de mai demult cumpărată. I-a venit momentul. Tehnica nu prea se deosebește de cea cu creioanele simple, doar că efectul final îl vezi nu deodată, ci după ce stropești cu apă. Cursul acesta de opt zile trece ca o clipă și parcă ar fi un curent electric pentru un mușchi slăbit. A ieșit comparația cam dramatică, dar cred că lămurește bine. Acum sunt suprasaturată de verde. Ca de obiei am luat și un carnet nou și parcă am angajamentul nescris să-l umplu, utilizând creioanele de acuarelă. Anul trecut am făcut așa. Aveam carnetul și atât de mult mi-a plăcut tehnica creioanelor sau probabil motivația Annei a fost cauza, nu știu, că l-am împlinit cu desene. Sunt profund recunoscătoare Annei și școlii. 

Desenul de mai sus a fost făcut după o referință , aleasă de profesoară, cel de mai jos - după o fotografie făcută de mine.

În cazul acesta am făcut o copie după pictura lui Sisley. Îmi place cel mai mult.

Se face și un  concurs la sfârșit, nu prea înțeleg de ce ar trebui, dar e distractiv, motivațional și competitiv. Cand se anunță câștigătorii, Anna propune să mai desenăm câte ceva. Și a ales încă o pictură de-a lui Sisley.

Alchemy

***

Alchimie

Individul desenatoriu împins de Forța Motrice desenatorie se ridică de pe pat sau intră pe ușă și merge direct spre „masa-pentagramă” pentru a se transmuta în Lumea desenatorie. Magia se produce atunci când blidele sunt nespălate, pisica își caută singură mâncarea printre ele, prin cratițe vâjâie vântul, iar în frigider pinguinii fac tumbe...

Fonul muzical face armonie între sunetul hârșâit al creionului pe hârtie, picurile apei de pe pensulă și fosăitul Individului în transă. Atmosfera este electrizată și nuanțe peste nuanțe se perindă și creează o Lume, nu!, un Univers!