Dark weather

***

 

 Vreme întunecată

    Încă e mohorât, ca în noiembrie, de fapt. Cerul a hotărât să coboare pe pământ și să-l înăbușe. E cel mai potrivit moment pentru a-l citi pe Edgar Allan Poe. Și doar am zis că o voi face.

    Am aflat niște povestiri cu un iz extraordinar de fatalism și presimțiri întunecate. Ca visele din care te trezești transpirat, după ce ai fugit de un urmăritor extrem de periculos. Plăcerea cea mai mare am avut-o de la povestirea Crima din Rue Morgue - un fir deductiv nemaipomenit! Am înțeles de ce se zice, că romanul detectiv a început cu acest scriitor. Un asemenea fel de explicație logică n-am întâlnit - un fel de îmbinare firească a intuiției și gândirii clare, ambele învelite într-un fel de descriere enigmatică.

    Și, da, de aici a pornit romanul detectiv, dar această finețe deducțională din opera lui Poe nu a depășit-o nimeni.

    Citisem pe Lovecraft mai înainte,  ca să observ același moment inspirațional, de parcă Poe a semănat, iar Lovecraft a strâns florile.