The country house

***

City villa

***

17. Early watercolors - Rubjerg Knude Lighthouse, Denmark

***

Rubjerg Knude Lighthouse (Danish: Rubjerg Knude Fyr) is on the coast of the North Sea in Rubjerg, in the Jutland municipality of Hjørring in northern Denmark. It was first lit on 27 December 1900.^[2] Construction of the lighthouse began in 1899.

The lighthouse is on the top of Lønstrup Klint (cliff), 60 metres (200 ft) above sea level. Until 1908 it operated on gas which it produced from a gasworks on the site.^[3]

Shifting sands and coastal erosion are a serious problem in the area. The coast is eroded on average 1.5 metres (4.9 ft) a year, which can be seen most clearly at the nearby Mårup Church.^[2] Built around 1250, the church was originally 1 kilometre (0.62 mi) from the coast,^[4] but was dismantled in 2008 to prevent its falling into the sea.

The lighthouse ceased operating on 1 August 1968.^[3][5] For a number of years, the buildings were used as a museum and coffee shop, but continually shifting sands caused them to be abandoned in 2002.^[3] By 2009, the small buildings were severely damaged by the pressure of the sand^[5] and were later removed. It is expected that the tower will fall into the sea by 2023.

Tower height	23 metres (75 ft)
Focal height	90 metre

https://en.wikipedia.org/wiki/Rubjerg_Knude_Lighthouse

16. Early watercolors - Port Charlotte Lighthouse, Loch Indaal, Isle of Islay, Scotland

***

Location	Port Charlotte Islay Argyll and Bute Scotland United Kingdom
Coordinates	55.744760°N 6.372223°W
Year first constructed	1869
Construction	brick tower
Tower shape	ctlindrical tower with balcony and lantern
Markings / pattern	white tower, black lantern, ochre trim
Tower height	13 metres (43 ft)
Focal height	15 metres (49 ft)

https://en.wikipedia.org/wiki/Loch_Indaal

Dog Rose

***

Iris

***

The acacia has gone mad - Au înnebunit salcâmii

***

Azi, în drum spre muncă, am numărat salcâmii, care îi vedeam. Am numărat 21 de salcâmi - înfloriți și mirositori. Parcă aș vrea să fie mai mulți. Este un cântec extraordinar de frumos despre ei, cântat de Tudor Gheorghe, cu versuri de poetul basarabean Arhip Cibotaru - Au înnebunit salcâmii. Când îl ascult, de fiecare dată mă trec fiori.

Au înnebunit salcâmii 

De atâta primăvară
Umblă năuciți prin vânturi
Cu tot sufletu’n afară. 

Și l-au scos spre dimineață
Alb și încărcat de rouă,
Cu miresme tari de ceruri,
Smulse dintr-o taină nouă. 

Au înnebunit salcâmii,
Și cu boala lor odată
S-a întâmplat ceva, îmi pare,
Și cu lumea asta toată. 

Parcă s-a făcut mai clară,
Parcă s-a făcut mai bună,
Parcă dragostea întreagă
Vrea pe note să și-o pună. 

Păsările aiurite
Își scot sufletul din ele
Alungat de doruri multe
Călătoare peste stele. 

S-ambătat pădurea verde,
Nu mai pare atât de calmă,
Ține luna lunguiață,
Ca pe-o inimă, în palmă. 

Nu-mi vezi sufletul cum iese
În haotice cuvinte?
Au înnebunit salcâmii,
Iar tu vrei să fii cuminte. 

[Arhip Cibotaru]

http://frecventacititordeproza.blogspot.com/2013/03/au-inebunit-salcamii-autor-arhip.html

Sketching Forward - Refuge

***

Aici poate fi limanul, refugiul sufletului, odihna multașteptată. Mă duc în concediu aici. Mă tem că n-o să vreau să mă întorc. Mă duc la odihnă cu frica în sân.

Sketching Forward - Kishinev: The Legs of the Giant

***

Casa asta mi-a atras atenția prin ceva contradictoriu - aparent un aspect simplu, dar atrăgător și plăcut privirii, minimul de detalii oferă spațiu fanteziei și libertate gândului, sobrietatea materialului impune încredere și siguranță.

Are două coloane goale și susțin un balcon mic. Cozorocul din tablă e făcut într-o perioadă grea a existenței, căci nu e stilul ei. E ceva străin, făcut de nevoie și în vremuri nu prea bune, de parcă a vrut să fie în rând cu lumea, cu lumea ceea, în care nu se integra, dar, totuși, a încercat să corespundă celor ce aveau ca valori lucrurile ieftine și trecătoare.

Această casă, cu un suflet de o frumusețe de durată, poate reînnoi în simplitatea sa, căci a trecut prin calvarul valorilor deșarte. Credea că este nepotrivită, contrar lumii înconjurătoare; că ea nu este așa cum trebuie, punându-și un chipiu ieftin, în speranța că va fi primită și adorată.

© E.MIR.

15. Early watercolors - Tybee Island Lighthouse, Georgia, USA

***

Tybee Island Light is a lighthouse next to the Savannah River Entrance, on the northeast end of Tybee Island, Georgia. It is one of seven surviving colonial era lighthouse towers, though highly modified in the mid 1800s.

Sketching Forward - City: Kishinev: ...here lives a little Rapunzel

***

14. Early watercolors - Bristol Ferry Lighthouse, Rhode Island, USA

***

A small navigable strait between Aquidneck Island and the Rhode Island mainland connects Mount Hope Bay and Narragansett Bay. Shipping to and from Fall River, Massachusetts would use this passage to access the Atlantic, but shoals reaching out from the shore made it precarious for captains. In an attempt to address this situation a steamship company established a private navigational light on Bristol Ferry Point in 1846.

Stupid questions - Primula and Chili

***

Sketching Forward - City: Kishinev - The past today

***

Ce ogradă! Un adevărat artefact sovietic - ca niște rămășițe ale copilăriei mele. Viță de vie încolăcită pe suport din metal, ușă căptușită cu piele și un „Zaporojeț”, cea mai accesibilă mașină de atunci, dar... nu pentru toți. :) Și, desigur, că toate aceste bunuri, era necesar să fie păzite de „Șarik” sau „Vulcan”. Vremurile sovietice erau stabile și forțele de ordin erau de cea mai înaltă calitate, dar „Șarik” nu putea fi înlocuit de nimeni... Omul sovietic nu se putea încrede într-un oarecare milițian, avea experiență enormă în extragerea de bunuri și știa regula nescrisă - totul aparține tuturor.

© E.MIR.

13. Early watercolors - Not Unknown - Polyaigos Lighthouse, Greece

***

A lighthouse constructed in 1898 on Polyaigos island, an uninhabited greek island in the Cyclades near Milos islandand it is accessible by boat. 

The height of the stone tower is 9m, the focal height is 138m and the luminescence reaches 27 miles. It is located on cape Maskoulas. Below the lighthouse there is a sandy beach.

Sketching Forward - City: Kishinev - Urban architectural spirit

***

***

E seară - clipa, care împreunează lumina şi întunericul. Sunt obosit, am zăbovit din mersul îndelungat, gonit de demonii minţii. Iarba răcoroasă mi-a cuprins picioarele stâlcite, jelindu-le. Cred că am aţipit şi mi-am dat seama de asta, fiind trezit de tropot de cai. Legănatul felinarului dovedea că din deal coboară o trăsură, deci era noapte deja. S-a oprit nu departe de mine. 

Felinarul în legănatul său haotic îmi arată o casă galbenă cu uşă masivă din lemn roşu, încadrată în două coloane masive. Câteva scări urcă până la ea, căci e o casă nu prea înaltă, dar cu faţadă decorată din belşug. Ferestrele nu şi-au aprins lumina, nu şi-au deschis primitoare braţele şi nici n-au împrăştiat căldura îmbietoare a unui foc, dătător de speranţe.

Se aud voci şoptite, tremurânde, ca lumina bezmeticului felinar, care se zbat să scoată din suflete pasiunea disperată şi sfâşietoare. Dar nu reuşesc, căci un ultim oftat a pus lacăt, zăvorând-o pe vecie. Cineva a coborât, falduri albe au sclipit pe sub trăsură, au urcat scările, au deschis uşa şi au privit înapoi. Nimeni nu ar fi rezistat la privirea ceea, cu ochi adânci şi sclipiri de stele, dar trăsura a pornit, scârţâită, cu hotărârea deja luată.

Între cei doi se instala despărţirea, se întindea tot mai mult, se transforma în drum cu bariere şi presărat cu promisiuni în loc de pietre.

© E.MIR.

Sketching Forward - The yellow house with a liiiiittle door

***

M-am așezat la masă, am închis ochii și am întins mâna spre carioci și am scos unul. Am deschis ochii și era una din cele cu nuanțe galbene. Când nu știi, ce să mai desenezi, mai faci și așa. Am găsit poza asta care m-a inspirat; cu galben am găsit mai multe, dar nu mă inspirau. 

Cât timp am desenat-o m-am gândit, oare unde e ascunsă cheia de la lăcată? În tufa de trandafir, în cutia poștală; poate sub vazonul de lângă tufa de trandafir; mai degrabă în pietricelele de la rădăcina lianei... Bine că repede am terminat cu desenatul, că mă încâlcisem în gânduri deductive...

Passed through a book - Tatiana Țîbuleac, Vara în care mama a avut ochii verzi

***

TATIANA ȚÎBULEAC

Vara în care mama a avut ochii verzi

Câtă durere în cartea asta! Și câtă luptă! O luptă între viață și moarte - la propriu. Și mai văd și un curaj de neîntrecut.

De ce să ceri copilului tău să-ți fie alături în așa situație? De ce să alegi moartea? Și sa impui copilul să te vadă în așa stare? Să înțeleagă că ai vrut să dai viața pentru el? Să-l impui să-și schimbe părerea despre tine? Să-l faci să te idealizeze la maximum (de parcă, idealul ar mai avea un nivel, încă mai ideal)?

E o judecată și, mai mult, probabil neîntemeiată. După cum am dedus, drumul suferinței e dur și imprevizibil.

Când se întâmplă să citești despre mamă, accepți doar gânduri bune, frumoase, sau de milă pentru jertfa mamei, pentru sfințenia ei. Mai greu acceptăm mama, fiind un om din carne și oase, care e furioasă, urăște, e indiferentă, e egoistă, e ocupată, nu vrea să ne dea orice are și ne împinge nemiloasă în viața dură din afara casei. Cât de mult ne dorim să nu fie așa și mama să fie oricând acolo unde vrem, când o strigăm, ea să fie alături și niciodată să nu dispară.

De-aceea și o judec pe această mamă bolnavă, egoistă, dură, nemiloasă, manipulatoare, pentru că îmi distruge imaginea ideală a unei mame sfinte, curate, care nu cere nimic, nu vrea nimic, doar iubește la nesfârșit, și niciodată nu urăște. Și sunt supărată, că ea vrea să mă facă om mare!...

© E.MIR.

Sketching forward - Reading times

***

Am carioci cu diferite nuanțe verzi și căutam o imagine potrivită. Am găsit fotografia acestui magazinaș vechi, aproape ca un anticariat, și m-a impresionat atmosfera de veșnicie, întipărită pe această fațadă. Am simțit mirosul de cărți vechi și eroi de tot felul m-au împresurat, făcându-mi cu ochiul. Lumea cărților e una din cele mai miraculoase, în ea te scufunzi și te bălăcești la nesfârșit. Aici s-a născut mașina timpului. Aici e pericolul de veșnicie. Ai avea nevoie de efort ca să ieși de sub vraja acestei lumi.

... Dar, de ce să ieși din ea?...

© E.MIR.