A sosit timpul pentru acest vestit pătrat împletit - al bunicii, cum i se spune la ruşi. La noi nu ştiu cum i se spune. Nu contează, pentru mine e important să fac pătura până se termină iarna. Mai am trei zile. În acest moment îmi dau seama cât de naivă sunt, şi cât de mari sunt cerinţele faţă de persoana proprie. Desigur, că nu o voi termina, căci am şi serviciu, şi azi e duminică, şi mai rămân de fapt, nu două zile, dar câte vreo trei ore din aceste zile. Şi, hai să încercăm să folosim logica, care cred că o am totuşi, care îmi va spune, că - cine mai face aşa planuri, exact ca Hitler! Atunci decid în felul următor - să eliminăm clişeele din viaţa noastră! De parcă, primăvara sau vara nu ai voie să te înveleşti cu o pătură frumoasă? :)
Mult succes, și spor la treaba! De primăvară va fi super paturica ;)
RăspundețiȘtergereMultumesc, Tanea. Aveam demult aceasta ata. Si acum a venit momentul sa fie impletita. Procesul merge destul de repede.
RăspundețiȘtergere