***
Cu gândul la mare
Așa e vara, gândurile sunt mai răzlețe, tot se rup și zboară spre apă, soare, nisip. E complicat să te concentrezi la muncă și să fii prezent aici și acum. În fiecare vară trebuie să găsesc niște forțe suplimentare pentru a face acest efort, să uit de anii de școală, care aveau trei luni de vacanță. Uneori nici nu-mi dau seama, cât de mult mă preocupă regretele pentru vremurile trecute, înțelegând că sunt inutile, și că încă n-am învățat să prețuiesc momentul de acum. Cu atât mai mult, cu cât îmi amintesc foarte bine, că îmi părea greu și deloc frumos. Încă mă sperie noul, încă cred că, ce încep a face, nu e bine, nu e cum mi-aș închipui. Parcă aș avea scris undeva niște letopisețe și trebuie să corespund cu acțiunile mele, a ceea ce e scris acolo. Veșnicele iluzii...
În desenul de mai sus am desenat, începând de la hașurarea completă a elementelor, nuanță după nuanță, fără a face mai întâi unele contururi. Mai exact, am desenat pete de culoare, acel procedeu generalizator, care te ajută să ignorezi mulțimea de detalii. Văd această metodă în desenele lui Andrea Serio.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu