One day I was a child

***

O zi am fost copil

    Transformarea magică s-a întâmplat chiar pe aleea, care ducea spre intrarea cu multe diviziuni, iar privirea mi s-a lipit de o fetiță îmbrăcată într-o rochiță verde smarald cu trenă strălucitoare, ținută de mânuțe de doi bărbați serioși și extrem de maturi, trena însă făcea așa - fâș-fâș, fâș-fâș, pe asfaltul umed.

    M-am distrat enorm, în ciuda frigului umed și pătrunzător. Era aglomerație și numărul adulților prevala cu mult pe cel al copiilor. Pot să afirm cu încredere, că o zi am fost copil. Dar ziceam, ce bine că acum, căci dacă să fi fost, chiar când eram copil, avea să fie jale mare. Sunt și acum o tipă care, uitându-se la lucruri frumoase, vrea să le aibă pe toate, un fel de lăcomie ar zice careva, dar nu sunt de acord, sunt sigură că e altceva. M-ar fi scos leșinată de vreo câteva ori, cu fundul roșu de palme și lacrimi cu strigăte, ca din gură de șarpe - recunosc, am fost un copil dificil. Mai recunosc - am rămas același copil dificil, dar am început a colabora, e mai ușor pentru toată lumea.

A Bucharest window with magnolia

***

O fereastră bucureșteană cu magnolie

    Mă reîntorc la creionul meu albastru, am observat că se repetă scenariul de primăvara trecută si cea mai trecută. E mai puternic decât mine, mă fascinează și desenez cu el în martie. Îmi era dor de cer albastru, cred că asta e cauza. După atâta cer nourat voiam unul limpede, adânc și strălucitor, exact ca o speranță. Tare demult nu m-am gândit la acest sentiment, mă gândeam ca la ceva ușuratic. Credeam că e bine să fiu realistică și obiectivă, maximal posibil, și să nu mă las în voia sentimentului acesta efemer. Cineva mi-a atras atenția, mi-a zis să nu-mi pierd speranța, iar eu am pufnit în râs, simțindu-mă cel mai matur om, care e foarte rațional și din toate puterile ține totul sub control. Am un fel de îndoială, e prea tentant să te lași în voia lui și în același timp nu prea îl înțeleg, dar îmi va permite să mă relaxez un pic și să mai scad din presiunea, care mi-o creez eu singură.

Nervi de pui trântit (phraseological expression - I can't find the translation)

***

Nervi de pui trântit

    Când cineva mic își arăta furia, cei mai mari din jurul lui îi ziceau în zeflemea - Ia te uită, nervi de pui trântit... Și mie mi-au spus. Nu-mi plăcea deloc, mă înfuria și mai tare. Aș vrea să scriu ceva amuzant, dar nu pot. În acele clipe mă simțeam cel mai neînsemnat om de fața pământului.

    Povesteam odată câte ceva, ce mă înfuria la culme, dar una dintre persoane mi-a zis că sunt amuzantă. Atunci mi-am dat seama, că toată povestea mea n-are nici o însemnătate, doar distrează pe cei din jur, iar durerea și chiar eu suntem la fel de mărunți, ca un pui mic care se rătăcește printre alții, exact la fel ca el. Și iată acel moment când într-o gloată de pui, absolut identici, cu aceeași nervi trântiți, pogoară peste tine imensa, atotcuprinzătoarea singurătate, iar durerea se instalează pe multă vreme în suflet, ca o moștenire, și plusul, care l-am găsit acum, la această vârstă, este că, m-am pricopsit cu ceva ce e doar al meu, care nu mi-l va lua nimeni și niciodată. Așa e, când vrei să ai ceva, ca la nimeni.

Inspirată de fotografia @JocAPhotography

The reflection of the castle

***

Oglinda castelului

    Am lucrat pentru a obține această reflecție, nu a fost simplu să alegi  nuanțele, alegeam una și vedeam încă trei, alegeam trei și mai observam încă cinci, „sărmana de mine”. Încă aș fi putut continua tot așa, dar m-am plictisit.

    M-am inspirat de pe o fotografie făcută de Philip Jackson, iar el zice că se numește castelul Beaumaris, Wales.

Let's welcome spring beautifully

***

Să întâmpinăm primăvara frumos

Așa e tradiția, frumoasă. Se dau mărțișoare făcute manual și toți se bucură că a trecut iarna și vom avea mai mult soare.