The red pencil

***

 

Creionul roșu

 

 

 

    Nu pot face concluzii, nu cred în sfârșit și început. Dar creionul roșu se sfârșește, a rămas doar un căpețel. E creionul meu preferat din marca Marco Raffine, cu textură moale și pigment puternic. Celelalte culori nu sunt așa. Acesta se deosebește dintre toate. 

    Am făcut căsuța cu sobă roșie, pentru că am vrut să desenez cu el, restul detaliilor s-au adunat în jurul acestei sobe. Măștile tradiționale de Crăciun tot roșii le-am ales, ca să le desenez cu acest creion. Și, poftim, vine tramvaiul roșu, ca un semn de veșnică mișcare, sau ca un îndrumător de la un nivel spre altul, chiar mă uit la el și mi se asociază cu Moș Crăciun, același costum.

    Dar e ceva foarte interesant - se incheie anul și creionul, am făcut ceva frumos cu el, s-a transformat. 

    Tramvaiul e împrumutat de pe o referință din pinterest, din câte îmi aduc aminte, este a unui fotograf turc.

    Iar acum să începem a ne gândi la anul care vine cu speranță și încredere. 

    La mulți ani!

 

 

 

A winter view

***

 

O priveliște de iarnă

 

 

 

    Mi-am închipuit, cum ar fi să am în fereastră un astfel de peisaj. M-am așezat și l-am schițat, acum îmi admir „peisajul de la fereastră”. Ce înseamnă să ai mai mult curaj la desenat...

 

And now, I'm sending you carolers

*** 

 

Iar acum, vă trimit colindători

Sunt multe colinde, m-am uitat pe versuri.ro, dar mie îmi place Cu Capra. 

Foaie verde şi-o alună,
Bună ziua, ziua bună,
Ia deschideţi porţile,
Să intre căpriţele.

Ţa, ta, ta, căpriţă ţa,
Nu te da, nu te lăsa,
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa,
Capra noastra-i cu mărgei,
Cu cercei cu catifelii,
Joacă vesel căpriţa,
Toţi is bucuroşi de ea.

Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Nu te da, nu te lăsa,
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Şi plecai şi eu la târg,
Pe căpriţă ce s-o vând,
Şi mergând pe drum, mergând,
Aud din urmă strigând:.

Cumpărătorul:.

- De vânzare-i capra bade?
Ciobanul:
- De vânzare!
Cumpăratorul:
- Şi cât vrei pe ea?.

Ciobanul:
- 1000 de lei!.

Cumparatorul:
- E blândă, nu împunge?.

Ciobanul:
- E blândă, nu împunge.

(Capra îl împunge pe cumpărător).
https://www.versuri.ro/w/ptb7

Cumpărătorul:.

- Eu îţi dau 500 de lei pe ea pentru că împunge.

Ciobanul:

- Decât să-mi dai 500 de lei pe ea, mai bine îi dau un par în cap. (O loveşte uşor cu băţul, capra cade şi nu mai mişcă).

Alaiul:.

- Valeu, capra noastră a murit!.

Ţa, ta, ta, căpriţă, ţa,
Te-o lovit vreo boală grea,
Sau pe unde-i colindat,
Veste rea tu ai aflat.

Ciobanul:.

- Baa.. da capra nu îi moartă şi nu din pălitură. A leşinat, ce din cele ce-o aflat.

Alaiul:.

Scoală tu căpriţa mea,
Faptele s-or îndrepta,
Şi-acum haide să plecăm,
Şi-alte case colindăm,
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Nu te da, nu te lăsa,
Ţa, ţa, ţa, căpriţa, ţa.

 

Foaie verde şi-o alună,

Bună ziua, ziua bună,

Ia deschideţi porţile,

Să intre căpriţele.

 

Ţa, ta, ta, căpriţă ţa,

Nu te da, nu te lăsa,

Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa,

Capra noastra-i cu mărgele,

Cu cercei cu catifelii,

Joacă vesel căpriţa,

Toţi is bucuroşi de ea.

 

Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,

Nu te da, nu te lăsa,

Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,

Şi plecai şi eu la târg,

Pe căpriţă ca s-o vând,

Şi mergând pe drum, mergând,

Aud din urmă strigând:.

 

Cumpărătorul:.

- De vânzare-i capra bade?

Ciobanul:

De vânzare!

Cumpărătorul:

- Şi cât vrei pe ea?.

Ciobanul:

- 1000 de lei!.

Cumpărătorul:

- E blândă, nu împunge?.

Ciobanul:

- E blândă, nu împunge.

(Capra îl împunge pe cumpărător).

Cumpărătorul:.

- Eu îţi dau 500 de lei pe ea pentru că împunge.

Ciobanul:

- Decât să-mi dai 500 de lei pe ea, mai bine îi dau un par în cap. (O loveşte uşor cu băţul, capra cade şi nu mai mişcă).

Alaiul:.

- Văleu, capra noastră a murit!.

Ţa, ța, ța, căpriţă, ța,

Te-o lovit vreo boală grea,

Sau pe unde-i colindat,

Veste rea tu ai aflat.

Ciobanul:

- Baa.. da capra nu îi moartă şi nu din pălitură. A leşinat, ce din cele ce-o aflat.

Alaiul:

Scoală tu căpriţa mea,

Faptele s-or îndrepta,

Şi-acum haide să plecăm,

Şi-alte case colindăm,

Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,

Nu te da, nu te lăsa,

Ţa, ţa, ţa, căpriţa, ţa.

It's nice and warm in the house

***

 

În căsuță e cald și bine

 

 

    Această atmosferă poate fi simțită și apreciată numai în timp de iarnă, când pe geamuri sunt înșirate gherghefuri argintii, când afară se aude vijelie și scârțâit de zăpadă, când miroase a fum, când te gândești la cadouri de sărbători, când faci planuri pentru anul viitor - în aceste momente ne bucurăm că avem casă, că e cald și suntem la adăpost, în siguranță.

 

 

 

Characters from the crowd

***

 

 Personaje din mulțime

    Nu pot să trec indiferentă pe lângă indivizii speciali ai mulțimii. Mă opresc și fac tot posibilul să-i prind în galeria telefonului meu. Cu tot riscul de a fi descoperită, desigur că nu fotografiez în față, cel mai des din spate, sau dintr-o parte, din mers, de parcă fotografiez vreo casă.

 

 

    Mi-am găsit o referință pentru eroul meu piticul Nimnic în personajul din stânga, să fiu sinceră nu mai țin minte era doamnă sau domn. Personajul din dreapta e doamnă și până am ajuns acasă m-am tot întrebat de unde a găsit așa galben ca să-și vopsească părul. Și încă să mai și găsească acest extravagant capot violet, exact culoarea complementară cu cea a părului. Impresionabil!

    Mai târziu am întâlnit-o pe Mary Poppins, grăbindu-se cu pas rapid undeva. Chiar am alergat un pic din urma ei, ca să-i prind imaginea.

Wednesday

***

 

Miercuri

    Privind serialul Wednesday de la Netflix, prima dată am putut să redau câte ceva din personaje care mi-au plăcut. 

    Deseori văd scene în filme care mă inspiră și mă impresionează și se petrece un fenomen, de parcă aș fi vrut să le păstrez pentru mine, undeva. Căci în trecerea timpului totul se duce, se împrăștie în spațiu, se amestecă cu altceva ce apare nou, dar eu am tendința și dorința de „a îngheța” momentul, clipa, timpul, pe o perioadă cât mai lungă. Acum când știu că trebuie să mă despart de ceva, mă apuc și desenez și se întâmplă procesul pe care încă nu-l pot defini foarte clar, un fel de lecuire a lucrului pierdut. Un exemplu extrem de banal este următorul - am mai multe parfumuri, cumpărate dintr-o „sete” inexplicabilă cândva, acum însă am posibilitate să am și altele, dar trebuie să le folosesc și pe acele, au sticluțe atât de drăguțe și mi-am dat seama că le țin mai mult ca să nu ajung la clipa că trebuie să le arunc. Strălucita idee că aș putea să le desenez, astfel păstrându-le întipărite pe foaie, m-a luminat și m-a făcut să împac pe cineva acolo în interiorul meu.

    La fel aș putea să procedez cu cărțile citite, cu locurile vizitate, cu momente din trecut, cu oameni dragi, sărbători și, desigur, lucrușoare care mă înconjoară, dar și multe altele. Ce bine că pot desena...

    ...dacă revin la personajele din serialul Wednesday, poate nu e chiar asta, doar m-a condus spre aceste gânduri, poate e un fel de simț de gloată, căci a devenit foarte viral. Și faptul, că mă simt mai liberă în „a mâzgăli”, îmi oferă posibilitatea de a recrea, inspirându-mă din ceea ce văd. Ce m-a aprins a fost personajul Christinei Ricci, Marilyn Thornhill, mai exact salopeta albastră în pereche cu cizmele și părul roșcate - o superbă îmbinare a culorilor complementare, înconjurată de verdele minunat al plantelor. Apoi am trecut și la eroina principală, Wednesday, apoi Morticia...

A little revelation

 ***

 

 O mică revelație

 

 

    Aș vrea să notez o mică revelație, în timp ce vorbeam cu Anamaria despre lucrul ideal. Am ajuns și la diferitele pasiuni, pe care le-am avut și le am. Mi-am amintit și de momentul când am simțit acea plictiseală teribilă și când am înțeles că am pierdut entuziasmul și acel foc viu din sufletul meu. Vorbind însă despre pasiunile mele și faptul că sunt dezamăgită, că nu le pot face un fel de job, în care să fiu eu șeful și să simt cum gestionez totul, dirijez și tot așa mai departe, și am încercat și una și alta, le-am lăsat și n-a ieșit nimic din asta, acum am înțeles că ele nu au acest rol în viața mea. Rolul lor este anume de a-mi menține acel foc și sclipire în sufletul meu, menirea lor nu este să am rezultate, sau bani, sau succes, putere sau control și multe altele. Ele îmi mențin interesul pentru viață, păzesc lumina în ochii mei, îmi satisfac dorința de descoperiri, mă fac să mă simt asemeni exploratorilor de pământuri noi.

 ...dar, mă rog, nimic nu e bătut în cuie... zic așa în caz că mâine poate apărea o altă mică revelație...

Let's start the winter with yellow

***

 

Să începem iarna cu galbenul

 

 

    Vreau să prezint un colț de Toscană, împrumutat din călătoria sketcherului James Richards. Îmi lipsea o sclipire de culoare galbenă radioasă în aceste zile de început de iarnă.