***
Floarea tenace
Două primăveri la rând am văzut-o scoțând câteva frunze afară. De când să fi fost rădăcina asta aici în pământ, nu știu. Dar când ai o vecină super gospodină, ce se ocupă cu ardoare de spațiul verde și rade cu sapa tot ce e verde și nu face parte din plantele legumicole, rămâne pământul curat. Spiritul de țăran român este prezent, cât de tare nu l-ar înăbusi orașul și altă muncă ce nu seamănă deloc cu agricultura.
Întâmplarea a făcut ca să trec pe alături când doamna trebăluia și deodată ochii mi-au zărit-o, că era (floarea) amenințată de săpăligă iarăși. I-am zis s-o lase să crească, ca e o floare foarte frumoasă. Așa și s-a adeverit, a crescut o rujă mare și admirabilă, cu flori în culoare mov aprins. Vecina de fiecare dată zicea, că ce frumoasă e, iar ea o tăia tot timpul.
Bine că sunt educată și nu i-am spus, ce părere aveam eu de fapt despre dânsa (vecina). Dar țăranul moldovean din mine tot e prezent, cu tot orașul în jurul meu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu