***
Desenul ca o discuție cu tine însuți
Actualmente nu mai stau să analizez mișcările mele, desenez pur și simplu... - of, chiar așa să fie?
Totuși este o activitate neobișnuită, și eu care credeam că e ceva simplu, ca pentru copii. Dar nu e așa! Este o activitate independentă, care necesită o implicare multilaterală, un fel de proiect interior, ce are nevoie să fie conceput, crescut și dezvoltat, cu sfere intelectuale, practice, organizatorice, marketologice. Trebuie să fii prezentă și în interior, și în exterior, adică să ai capacitatea de a scoate din tine ceva cu adevărat autentic și aici e nevoie de o capacitate de introspecție puternică, apoi trebuie să ieși în afară, în societate, iarăși să fii la fel de prezentă, să stabilești conexiuni și relații sociale, să demonstrezi și să convingi mulțimea, că au nevoie de ceea ce ai scos tu din interiorul cela al tău. E com-pli-cat!
...și mai zic că nu analizez...
Pare că am dat de vinovat (simțeam eu că trebuie să analizez...), iarăși i-a crescut puterea criticului ăla interior, a poposit în față, nici n-am observat când. Și deodată a început a mornăi, vezi ce complicat e, nu te mai băga!
Și nu e chiar greșit ceea ce insinuează el, dar nici chiar să las totul baltă, nici asta nu e o soluție. Hotărăsc astfel - voi merge cu pași mai mici, fără să mă presez, îmi amintesc doar că nu am unde mă grăbi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu