Spring challenge (6)

***

Ufff! Le-am făcut... Greu, tare greu...

Animalele de la literele N și O - Nutria și Orangutanul - au meritat efortul. Iată ce înseamnă să desenez repede și fără să depun o conștiinciozitate, din aceea căreia îi zic PREAdesenare. Am lucrat mai puțin minuțios și cu mai puțină tragere de inimă. Nu pentru că nu-mi plac animalele, dar pentru că așa mi-e dispoziția, lăsătoare. Dar n-am nici o părere de rău, nici o vinovăție, chiar îmi place rezultatul. Altă dată planetele pe cer vor avea altă aliniere...

Orangutanul l-am desenat după fotografia extraordinară a lui Natalie Manuela, trebuia să menționez. 

Some kind of struggle...

***

Un fel de zbucium...

Mă chinuia dorința desenatului, dar corpul nu se mișca nici în ruptul capului să o îndeplinească. De ce? Pentru că mă gândeam că trebuie să fac animalele de la literele N și O și simțeam o rezistență, simțeam că nu vreau. Și m-a apucat o frică că poate nici nu mai vreau să desenez... Dar nu era asta. Pur și simplu am văzut maci, pe marginea drumului, o fâșie lată și voiam să fac unul, pentru el aveam dorința de a desena, pentru el îmi păstra corpul energia.

Nu pot să fac mult timp ceva ce TREBUIE. Numaidecât am nevoie să-l dizolv cu un VREAU din toată inima.

Extrim 7 at Kalachevaschool

***

Am încheiat Extrimul de la Kalachevaschool din vara aceasta cu Anna Egida. E punctul meu de pornire cu șase ani în urmă și îi sunt fidelă, cu atât mai mult e sursa mea de experiențe noi. Anul ista am încercat creioanele de acuarelă, cu atât mai mult că aveam o cutie de mai demult cumpărată. I-a venit momentul. Tehnica nu prea se deosebește de cea cu creioanele simple, doar că efectul final îl vezi nu deodată, ci după ce stropești cu apă. Cursul acesta de opt zile trece ca o clipă și parcă ar fi un curent electric pentru un mușchi slăbit. A ieșit comparația cam dramatică, dar cred că lămurește bine. Acum sunt suprasaturată de verde. Ca de obiei am luat și un carnet nou și parcă am angajamentul nescris să-l umplu, utilizând creioanele de acuarelă. Anul trecut am făcut așa. Aveam carnetul și atât de mult mi-a plăcut tehnica creioanelor sau probabil motivația Annei a fost cauza, nu știu, că l-am împlinit cu desene. Sunt profund recunoscătoare Annei și școlii. 

Desenul de mai sus a fost făcut după o referință , aleasă de profesoară, cel de mai jos - după o fotografie făcută de mine.

În cazul acesta am făcut o copie după pictura lui Sisley. Îmi place cel mai mult.

Se face și un  concurs la sfârșit, nu prea înțeleg de ce ar trebui, dar e distractiv, motivațional și competitiv. Cand se anunță câștigătorii, Anna propune să mai desenăm câte ceva. Și a ales încă o pictură de-a lui Sisley.

Alchemy

***

Alchimie

Individul desenatoriu împins de Forța Motrice desenatorie se ridică de pe pat sau intră pe ușă și merge direct spre „masa-pentagramă” pentru a se transmuta în Lumea desenatorie. Magia se produce atunci când blidele sunt nespălate, pisica își caută singură mâncarea printre ele, prin cratițe vâjâie vântul, iar în frigider pinguinii fac tumbe...

Fonul muzical face armonie între sunetul hârșâit al creionului pe hârtie, picurile apei de pe pensulă și fosăitul Individului în transă. Atmosfera este electrizată și nuanțe peste nuanțe se perindă și creează o Lume, nu!, un Univers!

Spring challenge (5)

***

Și poposim încetișor la literele L și M, aleșii fiind Leopardul și ființa acvatică Manatee (engl.), Lamantinul. M-am pierdut în petele negre ale leopardului, ca să mă trezesc în culorile mării - toată jumătatea rece a cercului cromatic.

Leopardul mi-e plictisit, Lamantinul cam bosuflat... doar o zi nereușită...

You're free in June...

***

Ești mai liber în Iunie...

Iunie, luna cea adorată și preferată. Sentimentul că am scăpat de școală revine și acum, după atâția ani, de când am terminat-o. Și acum simt acel suflu de aer proaspăt, cu miros de iarbă verde și căpșuni, urmărindu-mă peste ani. Libertatea atât de dorită e aici, o ai în mână, o vezi în întinderea câmpului, în enormitatea cerului, în alergatul norilor, în foșnetul frunzelor și în tălpile goale ale picioarelor, gata de fugă oricând. Așa și va rămâne luna aceasta pentru mine, căci nicidecum nu mă voi despărți de aceste senzații, le voi reînvia și păstra mereu în inima mea.

E iunie deja, mă țin însă de challenge-ul de primăvară ca de un fir, întins de cineva și care te conduce ușor. Învăț să fiu perseverentă și mai înfrâng din spontaneitate, încerc să învăț să nu mă las dusă de valul ademenitor al noilor experiențe, mai lupt cu plictiseala, de fapt o țin dincolo de ușă, încerc să mă împac cu rutina vieții, asemeni unui plugar, care an de an face aceleași munci, fără a-și pune șapca de martir, încerc să mă împac și cu mine însămi, după ani de luptă inconștientă.

Niciodată nu m-aș fi gândit că desenatul, această activitate atât de NEpractică îmi poate arăta lumea sufletului meu și cel mai groaznic, dar atât de important și enorm de greu, a fost să găsesc o imensă ură de sine, care trebuia compensată cu un mare orgoliu, veșnicul meu dușman, ce-mi dăruia atâta dezamăgire...

Spring challenge (4)

***

E iunie deja, iar challenge-ul de primăvară continuă. Iată-ne ajunși la literele J și K, reprezentate de Kinkajou, un animăluț, de care am auzit prima dată, și Jaguarul, felinUL elastic și grațios. Cu ce plăcere am făcut acel fon verde, simțind că mă contopesc cu verdeața junglei, cu sălbăticia de odinioară, cea care stă la străfundurile naturii, cea care ne ține, ne ghidează.

Oare nu sunt minunate creioanele? Ce blăniță extraordinară iese cu ele!

Herbage

***

Ierburi

Stă carnetul cu foaie kraft pe masă și mi-am amintit de stiloul akril, verdele cela țipător, vocea căruia e suportată doar de această hârtie. Cu el îmi place să fac personaje vegetale.

The need for experimentation

***

Nevoia de experimentare

Când caut referințe pentru challenge-ul animalelor din pădurea tropicală, pe lângă cele care le alege grupul, mai agăț și altele. Și ca de obicei, mă atrage ceva de culoare verde. 

Puișori de hameleon și broscuțe acoperite de picături de ploaie, vopsiți de acel verde crud, al lăstarului nou-răsărit - am vrut să folosesc verdele acesta și culoarea opusă lui, dar când am trecut la fapte, hameleonii au ieșit verzi bine, iar pentru fon am tot căutat culoarea opusă acestui verde până ce am folosit vreo cinci nuanțe -  puneam roz, era prea infantil, puneam mov, era prea întunecat, hai să pun albastru ca cerul, pădurea, natural, apoi zic să mai adaug și vreo nuanță ca tulpina copacului - și, mi-a ieșit, ce mi-a ieșit, asta e.

Dar, mai am markere, și tare îmi fac griji că se vor usca, așa că pentru broscuță le-am luat pe ele.